Iti pare rau – o cruda minciuna.
Doar lacrimi rosii – ar mai conta?
Prea tarziu ca sa imi spuna
Ca va fi altfel, dar nu va fi candva
Sub umbrele de copaci, esti mai gol
Cum nici lemnul ce ma sufoca nu`i
Si negri fluturi mi`alinta ochii…
Nu`mi doream sa cazi in genuchi
In noroiul care ma impiedica mereu
Sa privesc culori in straluciri senine.
Acum e prea tarziu sa imi spui
Ca iti pare rau – nu mai ai cui…
Cel care mi`a nascut si totusi mi`a ucis
Si spirit, si inima, si dragoste, si vis.
