Si vreau sa schimb asta, nu mai vreau sa fiu untitled. Daca acum un an stiam precis ce vreau sa fac si cine vreau sa devin – un eu mai pe deplin, cu visele si cosmarurile mele acumulate laolalta – acum habar nu am cine sunt. Suntin progress… cum s-ar zice. De cand am terminat facultatea, jumatate de an am depus CV-uri, am mers la interviuri, m-am rugat de lume sa ma ia in vedere ca-s fata harnica si muncitoare si cu planuri mari pierdute-n visare. Degeaba, nu a mers. Ba se cerea voluntariat pe termen lung, ba ceream prea multi bani pentru un job la care minimul era mai mare decat ceream eu – ma rog, pentru alt job am fost dusa cu zaharelul ceva luni, timp in care am simtit ca posibilul sef s-ar fi dat la mine (de fapt, chiar s-a dat, pentru ca a apelat la razbunare pentru refuzuri), in schimb eram acceptata pe site-uri de presa feminina sa spun asa, dar pe gratis. Deci nu job.
Noroc cu niste baieti extraordinari cu care am colaborat un an si jumatate si care nu m-au lasat balta. Tot pentru ca-s fata serioasa si muncitoare. Doar ca pe PR (deloc domeniul meu favorit), nu am habar de nimic. Dar nu-i nimic, cu rabdare si vointa, se rezolva multe, asa ca am inceput munca la Remediu.ro. As sta sa va povestesc mai mult de aici, dar mi-e ca pierd ideea post-ului de fata. Long story short, am fost in probe 3 luni, timp in care am invatat O GRAMADA si totusi, nu destul. Cel mai mult mai am de invatat pe partea cu persuasiunea si cu luarea atitudinii – si cu uneltele de SEO sau marketing online. Nu ma vedeam in viata mea facand acest lucru, dar iata ca imi place si nu sunt o secunda plictisita.
Acomodare, cand?
Nu stiu cum reusesc altii, insa, sa se detaseze in timpul liber de munca. Eu nu reusesc. Nu pot sa imi setez creierul sa nu mai gandeasca la munca si task-uri dupa ce plec de la birou, ma gandesc ce am de facut a doua zi si cum pot sa le organizez. Sunt un om cat de cat stresat si nu stiu cum sa gasesc echilibrul. In week-end ma gandesc la ziua de duminica, cea dinaintea unei saptamani de munca, dinaintea unor task-uri surpriza la care nu stiu niciodata daca pot face fata cu brio. Voi cum reusiti sa fiti relaxati dupa munca? Sa nu va consumati si sa nu va ganditi la ziua de maine? E vorba de mai putina implicare sau ce? Eu nu pricep nici dupa 3 luni cum sa fac sa departajez munca de timp liber.
Timpul liber ocupat cu lucruri neinteresante
Da, macar daca timpul liber ar fi o relaxare, dar uitatul la seriale si statul pe Facebook nu ajuta deloc, serios. Oficial, recunosc ca sunt strans legata de Facebook, de ce fac ceilalti, incat am uitat complet de mine si de ce imi doream sa ma reprezinte. Am 2 carti incepute de cateva luni, nu ma indur sa termin niciuna, las pe altadata, evident. Mai bag un serial. Socializarea fara sens si fara scop este atat de obsedanta, incat daca ai picat in jocul ei, greu mai iesi. E un fel de inception in inception in inception si nu stiu care sa fie solutia. Ma gandeam la o apropiere spirituala de Divinitate, poate. La o pauza de petreceri si destrabalari si cheltuit banii pe rahaturi&junk, la o mai buna selectie a oamenilor. Dar e greu, pentru ca multi spun ca daca renunti la placeri si la acest haos deviant, renunti la tinerete si entuziasmul vietii. Apai daca imi ratez Sinele, ce entuziasm sa mai am? Ce daca vreau o perioada de liniste si pace si lucruri batranesti si aparent plictisitoare? Poate merita pentru mine. Merita sa ma detasez si sa-mi gasesc un titlu, sa nu il sterg de fiecare data cand “o ard aiurea, dar fun”.
Ce sa alegem?
Daca e sezonul cald, am unele lucruri de bifat pe lista:
- in ceea ce priveste petrecerile&co, imi cam fac cu ochiul Kasper Bjorke, Royksopp, Placebo si Backyard Weekend + Azari & iii. Ah, cum sa uit de Nicolas Jaar si Soulclap? Dar atat!
- mai trebuie sa bifez un Brasov la bunul meu prieten Alex – ma relaxez de fiecare data cand merg acolo si descopar alta lume, pur si simplu, de-mi vine sa ma mut imediat, macar pentru o perioada de acumulare a energiei pozitive si a frumusetii oamenilor.
- ar mai fi de bifat sa ma reconectez cu vechi prieteni si sa descopar vieti pierdute-n trecut.
- sa mai ies la terase si sa zambesc oamenilor.
- merge si un drum-doua la mare, desi cel mai mult imi doresc sa merg in Praga. Vis deocamdata greu de indeplinit. Fondurile sunt foarte mici si sunt alocate traiului de pe o zi pe alta si fotoliilor distruse partial de Grish nebunu`. Cu siguranta in august ma mut cu fetele de aici, ca se intampla lucruri neobisnuite cu lucrurile de prin casa – se strica prizele, ies usile din ţîţîni, sa zic asa, hota sta pe post de suport pentru tigai, iar spoturile se ard intruna.
- Asadar, mai multa strengareala intelectuala si sociala cu tîlc;
- mai multa munca si creativitate la locul de munca;
- sa particip, totusi, la o intalnire Bucurestii Vechi si Noi. N-am mai fost de un an si sunt curioasa que pasa.
- mai multe scrieri pe online. Mi-e dor sa scriu de nu mai pot, dar nu mai am habar despre ce sa scriu sa nu cad in penibil, cum am cazut cu postul asta. Momentan, m-am apucat sa fac voluntariat, desigur, pe www.famclub.ro, arata foarte dragut si echipa este open minded. So far so good. Mai incerc si pe www.instilulmeu.ro, sa vedem daca merge treaba. Le trimsesem un mail cu CV in februarie, mi-au raspuns in aprilie, eu acum in mai, so far so good cum ziceam. Pe feminis.ro, nu mai am tragere de inima pentru De 3,14 ori femeie, desi adoram locul meu de joaca de acolo. Vremuri tulburi si prea complicate…
Cel mai mult, mi-e dor de jurnalism, chiar si de examenele domnului Petcu. Am dat de cartea domniei sale, pentru care am toata stima. Cea mai extenuanta istorie a unei profesii – Jurnalismul in Romania, pentru ca e plina de patos, daruire, sacrificii si praf. S-a ales praful de vremurile bune ale presei.
Of!…Si culmea, am avut niste vise foarte frumoase in care eram iar in redactia Dilemei Vechi si in care radeam cu oamenii aceia minunati. Offff!!!! O singura chestie va zic: cand intrati in visul vostru, nu mai iesiti de acolo. Ca nu visezi de doua ori acelasi lucru.
Daca mai aveti idei despre cum sa iti gasesti un titlu pe masura pentru ceea ce devii, anuntati-ma. Raman prin preajma sa notez idei si sfaturi. 
Like this:
2 bloggers like this post.
