Un timp, nu cred ca mai scriu pe blog, nu de alta, dar o sa imi concentrez atentia pe sesiune (teoretic). 
Multe “succesuri”pentru toti studentii. Apropo, stiti ca la fjsc nici nu stim cand este sesiune? Avem un examen mai devreme decat sesiunea, un test in sesiune etc. Confuzie. In fine, important e sa ne stea parul bine !
Va pup si va iubesc !
Azi dimineata am intrat in hibernare. Nu mai vreau sa te vad.
Am cunoscut oameni foarte interesanti in perioada asta. De fapt, nu mai mult de unul-doi 
. M-am bucurat enorm, dar nu inteleg de unde am dat drumul la entuziasm de m-am concentrat numai pe a-i cunoaste si m-am deschis…din pacate. Asta ca sa primesc ceea ce merit pentru ca sunt PREA deschisa: evitare, dat la o parte. Mare prostie din partea mea. Ca mi`s stupida cand vreau sa ma bag in sufletul celor care nu dau doi bani pe mine, sa zic asa. Cea mai mare prostie pentru care imi pierd elanul…sa ajung sa ma entuziasmez ca dau peste oameni care gandesc cum gandesc si eu – bine, cu diferentele de rigoare – si sa imi iau un sut unde ma doare mai tare: in incredere. Ah, gata. Nu mai fac prostii. Nu ma mai intereseaza de nimeni. Eu sunt aici, unde e nevoie de mine. In cuibul meu. Cine va vrea sa ajute cu puf, crengute si alte alea, stie cum sa dea de mine. Numai sa nu dea peste mine. Mai ales degeaba!
poate sa imi spuna cineva de ce visez numai moartea in ipostaze diferite? 
….e straniu rau.
Sunt acasa si chiar imi petrec timpul acasa. Nu regret. Doar ca simt cum trece timpul de repede. Mi`am luat Yearmixul de la Armin pe 2009, e superb pentru a-l asculta asa..in solitudinea mea singuratica :”>, mai ales ca are niste melodii de iti vine sa razi de fericire incontinuu. Melodii vechi, amintiri, alea alea. Beau zilnic cate un paharel de visinata, o tuica fiarta cu tata, ca am racit si tusesc 
. De iesit afara nu ma incanta, pentru ca e frig si lenea e mare. In schimb, scriu in prostie, citesc, vorbescu cu oamenii, ceea ce ma umple de bucurie .
Nici nu vreau sa ma gandesc la saptamanile de faculta`: in prima saptamana, avem de prezentat 2 stiri pt laboratorul acela care ne da dureri de cap, unde trebuie sa ne criticam unii pe altii pana iese sange, ca asa cica ne educam. Apoi, mai avem de prezentat un site la multimedia. Joi e cea mai grea zi, pentru ca trebuie sa prezentam o campanie publicitata pentru o televiziune online pentru cadre universitate. Pe echipe. Problema e ca in 3 zile nu exista timp pentru toate punctele de atins, cu cercetarea, creatia, sau ce mai trebuie. Si vineri, ancheta! O ancheta pe care abia am inceput`o cu echipa mea si nu avem aproape nimic pregatit. Dupa aia, sesiune:>
Avem vacanta in puii mei, si trebuie sa stam cu morcovul in fund ca ne pasc restante dupa ! Fie ce`o fi, IMPORTANT E SA NE STEA PARUL BINE!
1. de Craciun, o sa pregatesc o chestie draguta pt voi, care ridica un mic semn de intrebare legat de sarbatori si feeling.
2. despre imaginea fiecaruia. sau imaginile? si toleranta. si lumea care acuza si se scuza.
3. despre zeemovies si tsigaradedupa. doua blouri foarte interesante peste care am dat la momentul cel mai potrivit pentru viata mea dilematica. zeemovies este un site in care un grup de prieteni scriu si prezinta recenzii despre filme care merita vazute sau nu, care sunt altfel, care se abat de la tipare. care starnesc controverse pozitive sau negative. chiar am de urmarit acolo multe. si tsigaradedupa…e mai complicat. e si nu e literatura, lasa loc de interpretari, indeamna la curaj, la feelinguri kinky, asa. dar e la fel de interesant. e altfel, cum ziceam, incita. iar cei care nu inteleg, sunt scuzati. cei care inteleg, insa, sunt invitati sa conduca povestile mai departe.
4. despre jocurile alea aberante in care castigi cu 1euro, 1 vot etc.
sunt cea mai anapoda fata pe care`o cunosc. nu am o stare generala ordonata. sunt dezordonata rau. am gusturi excelente. dansez singura. ascult muzica pentru ca e profunda si trista. si sunt fericita cand ma doare ceva. mi`e frica de stomatolog, dar nu am avut niciodata probleme. imi vad moartea la cateva secunde. mi`o imaginez cu ce`ar fi daca ar fi. nu ma sinucid, clar. doar am o imaginatie dementa. sunt cea mai nehotarata fiinta de pe pamant si nu numai. am chef sa zbor, acum am chef sa beau vin si sa fumez pana sparg si sa ma trezesc sub mese, mahmura. bine, intr`un pat moale. sunt hipnotizata de vederea de la etajul 5 asupra bucurestilor. sunt nebuna dupa beaturi si bass si pian si vioara. ma atasez de oameni ca o agrafa de birou de foile pe care incep sa le rescriu in povesti. ideea de zana, frunza si basm ma fascineaza. sunt perversa in meandrele incalcite in sufletul meu bolnav de jocuri. ma reconturez in fiecare zi in alt haos organizat, iar mintea murdara imi trezeste instinctul si ochii in stari epileptice. nu trebuie sa fiu bagata in seama si nici tamponata cu alinturi cand sunt asa cum sunt. sunt asa nu pentru ca sufar, ci pentru ca asa exist. ma intelegi ?
plang de iubire. dau pe dinafara dragoste, din toate colturile neslefuite ale fiintei in care exist. spiritul mi`e diafan, pentru ca poti sa iti vezi reflexia in gelatina de vise din care sunt modelata. nu ma poti patrunde, in schimb. nu ma poti schimba. doar ma atingi cu varful degetelor tale lungi si reci si tremur. tremur in unde, in valuri, intr`o soapta spulberata de fluide sarate, sterse de pe pleoape.
sunt cuvinte. sunt emotii. sunt pamant si praf si vapori si picaturi.
de ce sunt cuvinte? pentru ca inima imi are gura cusuta de limitele tale, iar sufletul imi zboara in cerc, deasupra ta. literele imi construiesc numele. ochii iti scriu in suflet declaratii, obrajii lasa loc de puncte de suspensie. frazele curg intruna din gatul meu inundat de sperantele visatorilor.
de ce sunt emotii? durerea ma imbraca in camasa imaginatiei, suflecandu`mi manecile pictate de ploi. egoismul ma hraneste cu painea fricii, iar singuratatea imi pregateste patul, o carcasa de vise inecate in propriul sens. dragostea imi canta la ureche sa adorm, apoi ma strange de gat. ma iubeste atat de mult, incat ma vrea moarta in lumea ta. vrea sa ma intorc in mine. dimineata, dezamagirea ma trezeste cu un clopotel de ganduri superficiale. bate de afara, de pe fereastra. imi sorb cafeaua amara de la atatea cicatrici pe piele, urmele trecutului in care m`am impotrivit mintindu`ma cu fericire. imi iubesc copiii, imi iubesc ploile dense, vulnerabilitatea care ma macina, boabele de rasete pline de viata, picurii de lacrimi deznadajduite. imi imbratisez chemarea, visul, dorintele de a intra in lumina cu tot cu intunericul cu care m`am manjit. imi mangai oamenii pe care ii iubesc, ii iubesc pentru ca imi mangaie suflet, minte sau trup. imi iubesc durerea, cel mai mult, tristul si tragedia, pentru ca discut mult cu ele. ele ma invelesc cand mi`e frig, cand mi`e somn, cand obosesc. sunt ale mele, pruncii gandurilor mele, al simtirii. imi iubesc umbra desarta. imi iubesc creatia si imi iubesc dragostea.
my tales.
try walking in my world.
hide&seek with me.
time.
piperul buzelor tale imi invineteste surasul.
imi arde respiratia.
gustul plin de sare al buzelor mele te lasa in visare oarba.
oasele universului mi se sfarama sub greutatea
sarutului tau epopeic.
mirosul pielii tale imi sfasie pieptul in aschii deprimate
de abandonul tau inuman de rece.
mi`ai incrustat in spiritul timid o pecete.
ma scarpin pana dau de sangele de caprioara,
incercand sa o desfigurez de tot.
dar raman cu o privire moarta.
un ochi zbate spre pieptul desfacut,
unul picura dragoste ca tampon.
cu el imbibat de ness, imi curat zgarieturile
cu care m`ai strans insensibil in brate.
mi`ai patruns in muschii dorintelor mele
si stau incordati de teama nepasarii
la care ii supun fugind spre tine.
mi`ai invadat copacii, frunzele aromate,
crezand ca sunt un popas pentru amorul tau.
dar tragedia`mi te pandeste rabdatoare,
asteapta sa te`aduca in coma nebuniei mele iminente.
desi palmele tale o apasa in pamantul creator,
iti rupe din coaja in care te`ai ascuns.
te descopera pe jumatate gol, in toate sensurile.
da…aseara am visat multe, ca de fiecare data, in ultima perioada de 20 de ani. adica, puii mei, acum 2-3 zile m`am trezit de nshpe mii de ori si de atatea ori, cand am pus capul pe perna, da`i cu vise! n`am mai pomenit asa. in fine, aseara am visat`o pe rox si pe sora`sa, ca nush ce faceam eclere si ne ascundeam identitatea intr`un spatiu important (nu stiu pt ce?!) si eu ascundeam ceva foarte pretios, ca un fel de cutie de lemn megasecreta. uite ca cineva ne urmarea intruna, vrand sa imi fure cutia. saream cu pasi imensi prin niste case la fel de imense, aruncam pretiosul obiect in diferite colturi si se ascundea singur. m`au prins bad guys, dar nu au prins cutia. in timp ce ma zbateam si tipam si puii mei, ce mai tin eu minte, e ca am luat cutia si am fugit si m`am trezit intr`un mijloc de strada, cu pretioasa mea cutie in mana, inconjurata de un infinit de bad guys.
m`am trezit.
Dragostea fara sacrificiu…nu exista. Daca El si Ea nu sunt despartiti de un obstacol final/fatal/ideal/utopic, nu mai este dragostea in toata bogatia ei. Sacrificiul face sa merite. Stiam lucrurile astea, dar simteam nevoia sa o scriu. Iubiti, in toate formele. Iar iubirea implinita, este tot iubire. Dar nu dragostea infinita. Infinitul ei ar veni din clipe de fericire, nu din starea continua de multumire. Momentele de fericire sunt demne de statutul de utopie perfecta. Pe ele nu le uiti nicicand. Nici de ai 90j de ani.
Iar timpul, les temps detruit tout. Infinitul lui distruge infinitul fericirii.
..si nu glumesc. Avem anchete de facut pentru faculta`. Si avem nevoie de un absolvent de studii superioare, care nu are experienta si care nu isi gaseste deloc usor locuri de munca. We need u ! Pentru un material micutz. Asa ca…poate merge prin blog asa si pe twitter )).
Astept cu seriozitate.
Stagnam temporar la adapostul coconilor. Inchistarea aceea intr-un spatiu propriu existentei noastre atinsa de solitudine in cele mai grave momente, incadrarea aceea intr-un tipar salvator ne fereste de abuzuri grele. Ca atunci cand ti`e frica de batjocura oamenilor, cel mai adesea, sau cand te temi de o dragoste neimpartasita, sau cand nu gasesti rezolvare la o problema care te macina, sau cand nu mai ai timpul la picioarele tale, ci Timpul te are la acele lui de ceas. Adica te ascunzi in figurine care te imita, sub diferite forme, ca metoda de protectie impotriva a ceea ce nu accepta lumea in unele momente: pe tine. Si nu poti sa te impaci cu ideea. Cand iti propui sa devii eroul de poveste care vrea sa lupte pentru un happy end, te rupi din cocon. Din fiecare cocon, evoluezi spre un alt curs al dorintelor tale. Fiecare cocon te obisnuieste cu durerea si te caleste cu fiecare fractura.
Deseori am ales sa ma ascund in ceva atat de transparent, moale, o imagine statica. Ma decuplam de la cursul urat al unei realitati care imi displacea. Mereu imi repetam ca imi voi intinde alte aripi mai puternice. Cu fiecare “fractura de cocon”, inveti sa supravietuiesti unui nou mediu mai alert, mai sumbru sau mai greu. Si sa prinzi din zbor florile care inca mai infloresc.
Nu, nu e tot o reclama spunesitu.
Cand eram in liceu, era febra Prison Break. Acum ceva timp, era febra Dexter. Apoi Gossip girl, One tree hill. Eu ma uit ingrozitor de mult la Anatomia lui Grey si Supernatural. Nu imi explic de ce dau dependenta. Bine, e vorba de entertainment, dar totusi?…
Da`ti si tu cu parerea – ce`i drept, una cat de cat argumentata. Dupa ideea “spune si tu” (dar nu asa prosteasca). Poate incropim o sinteza, ceva.
Nu vreau sa`mi uit ideile, ca de obicei. Asa ca am de gand sa scriu. Curand. Despre:
- carciuma din copilarie
- muzicantii din ratb
- biciclistii si pistele lor din Capitala
- dilema vaccinurilor
- work and travel
- DV reloaded.
- ceva legat de serviciul psi, vad eu.
…
Comentarii