“Libertatea presei in Romania 2009″

In urma prezentei mele la o dezbatere CJI, am primit si un raport („Libertatea presei in Romania 2008”) redactat in cadrul programului FreeEx al ActiveWatch (AMP). Acest program initiat din august 1999 sprijina protejarea si promovarea dreptului la libera exprimare si a libertatii presei, bineinteles.; el reprezinta un raport anual referitor la sitatia libertatii presei in tara. Am extras cateva informatii care mi-au atras atentia destul de mult si pe care le cred de interes.

Printre cele mai importante evenimente cu impact asupra liberatii de exprimare in anul 2008 se numara: abuzurile comise de autoritati cu ocazia summitului NATO, impactul negativ al initiativelor legislative ale puterii politice si promovarea lor fara consultarea publica, pedepsele disproportionate aplicate jurnalistilor; interzicerea de catre CNA a unor spoturi, din motive vagi; criza economica, scaderea audientelor TV, interesul pentru online, degradarea actului jurnalistic, anumite acte neetice si ilegale demarate de institutii media.

-           Criza a temperat cresterea pietei media din 2008, avand si efecte ca: reducerea bugetelor de publicitate,  inchiderea de publicatii (Compact), concedierea de personal (grupul Pro TV, Evenimentul Zilei) sau reducerea salariilor (grupul Impact). Trustul Realitatea-Catavencu a anuntat marirea salariilor cu 11%.

-          Piata de publicitate in 2008 a fost estimata la 600 de milioanee de euro, televiziunile beneficiind de 80%, iar presa scrisa de 20%. Televiziunile din Pro Tv au luat 36% din volumul total de reclama, iar trustul Intact – principalul competitor – 18%. Presa scrisa a fost estimata cu aprox. 115 milioane de euro.  Postul Pro Tv a fost lider pe piata de televiziune 2008, cu o cota de piata de 16,5%, urmat de Antena 1, cu 9,4%.

-          Presa scrisa a evoluat spectaculos pe zona tabloidelor (cu peste 70% fata de anul trecut), datorita cresterii tirajelor la Click! si Cancan (160.000, respectiv 110.000 copii vandute). Lider ramane tot Libertatea, cu 235.000 copii vandute. Piata presei de calitate a inregistrat si ea o evolutie, cand Adevarul a avut peste 60.000 de exemplare vandute, depasind Jurnalul National.

-          Piata radio este dominata de Radio Romania Actualitati, la limita cu Radio Europa FM, urmate de Kiss FM(16,11, respectiv 15,1 si 14,1 cota de piata).

-          Publicitatea online a crescut la 12-15 milioane euro.

-          summitul NATO din Romania a provocat cele mai grave abuzuri ale statului roman din ultimii ani asupra libertatii de exprimare (violenta, restrictii, arestari si retineri).

-          Multi jurnalisti de ancheta au fost amenintati cu moartea sau cu alte lucruri oribile, iar autoritatile, in multe cauzir, nu au luat in serios plangerile acestora.

-          reprezentatii fortelor de ordina asista pasiv la agresiunile comise impotriva jurnalistilor si se observa lipsa de preocupare pentru rezolvarea dosarelor de cercetare a a acestor fapte.

-          Continua presiuni politice la TVR.

-          CNA exagereaza in decizii, interzicand spoturi electorale sau publicitare pe motive vagi.

-          Exista nereguli in distributia publicatiilor tiparite, in special din cauza intereselor politice

-          Presa este partasa la tentativele de manipulare a opiniei publice ale autoritatilor

-          Daunele morale si despagubirile materiale pot inhiba exercitarea dreptului la libera exprimare atunci cand cuantumul acestora este exagerat de mare sau disproportionat in raport cu fapta comisa (cazurile legate de Mazare si de Basescu)

-          Jurnalistii care ataca in instanta abuzurile ilegale ale angajatorilor au castig de cauza, de obicei

-          La televiziunea publica inca exista tertipuri organizatorice de hartuire a angajatilor incomozi

-          Apare degradarea fara precedent a actului jurnalistic, prin desconsiderarea normelor etice si profesionale elementare

-          Goana dupa audienta este transformata in criteriul absolut de valorizare a actului jurnalistic

-          dupa principiul Media se auto-reglementeaza, autoritatile si oamenii cu functii inalte in stat nu trebuie sa se amestece in reglementari legate de problemele etice majore legate de campanii de presa subiectiva

-          presa a fost transformata in avocat al limitarii libertatii de expresie in arta (!?)

-          partidele politice continua initiativele legislative cu impact negativ asupra libertatii de exprimare si a dreptului la libera informare

-          lipsa de vointa politica pentru modificarea legii de functionare a serviciilor publice de radio si tv ( ideea de a prezenta cantitati egale de stiri, pozitive si negative).

Organizatiile care sprijina jurnalistii:

www.rsf.org , www.cpj.org , www.article19.org , www.mma.ro, www.mediasind.ro, www.pressclub.ro, www.cji.ro, www.freeex.ro etc.

“When a blogger and a citizen is a journalist”@CJI

Profesorul George Gladney de la Universitatea Wyioming (USA), Departamentul de Comunicare si Jurnalism, ne-a prezentat un curs foarte interesant, timp de doua ore, la Centrul pentru Jurnalism Independent. A inceput direct, fara ocolisuri, sa prezinte cu ajutorul unui slide Power Point, tema cursului: cand o persoana sau un blogger devine jurnalist?

1. “News is what news proffesionals say it is” (1950) este o afirmatie care atesta credibilitatea jurnalistului de profesie, in timp ce in 2004, s-a spus ca NU profesionistii hotarasc statutul stirilor, daca informatiile sunt stiri sau nu.

2. Inainte de aparitia Internetului, orice eveniment devenea o stire, in mentalitatea oamenilor. Si daca este o stire, vine intrebarea: “so what?” (si ce?). Ideea este ca oamenii obisnuiti nu au capacitatea de a stabili daca o ocurenta spatio-temporala poate fi o stire in adevaratul sens al cuvantului.Acum insa, in epoca tehnologiei, pozele, imaginile si textele pot fi plasate in Internet aproape instantaneu, in timp real. Este un lucru “revolutionar in comunicare”.

3. Global news events: subiectele majore precum catastrofele naturale si atentatele sunt exercitii pentru “citizen journalists”. Avand o valoare imensa, sunt exemple cum ca oamenii relateaza stiri de maxima audienta, mai ales cu ajutorul suportului online.

4. Who is a journalist? Cel traditional este o persoana profesionista, cu training specializat, care lucreaza full-time, avand acces la lucruri de natura oficiala, platit pentru munca sa si care adera la anumite principii jurnalistice. Citizen journalist/bloggerul (profesorul a explicat ca nu se refera la blogurile personale sau de alta natura decat cea jurnalistica).

Critici ale traditionalismului. Domnul profesor ne-a reamintit functia de watchdog al presei, insa cu precizarea ca ea trebuie sa si sprijine celelalte Puteri. Jurnalistii americani sustin capitalismul, uita de public si se rezuma la stiri care vizeaza doar investitorii. Au agenda proprie. Procesul stirii este confidential. Jurnalistii traditionali nu accepta “sa imparta” domeniul cu bloggerii. Competitia se transforma in senzational, in final.  Cea mai interesanta ideea care mi-a placut a fost: jurnalistii traditionali considera ca Internetul incalca “the monopoly of knowledge”, dar nu cumva Internetul este modul cel mai democratic pentru cetateni?

Critici ale bloggingului/citizen journalism. Internetul este dominat de barfe, de zvonuri, de scandal – adica informatii lipsite de veridicitate si credibilitate. “Information without journalistic standards is gossip”. Bloggerilor le lipseste credibilitatea. Ei nu sunt platiti pentru munca lor, de aceea au alte joburi. Nu pot, de asemenea, acoperi povestile pe termen lung (cum ar fi razboiul, tematica unei legi etc.), fiind nevoie de birouri, personal, echipe de investigatie. Jurnalistii se plang ca bloggerii starnesc confuzii. Bloggerii nu executa munca adunarii si a reportajului, ci doar preiau de la jurnalistii traditionali si isi expun opiniile. Nu-si aleg subiecte de maxima importanta.

S-a dezbatut si problema accesului la informatie. Domnii profesori americani ne-au lamurit ca in America, orice cetatean are acces la dosare, la acte, la documentele oficiale din institutiile statului. Culmea ca in Romania, nici macar jurnalistilor nu li se permite accesul la informatii. Dar astea sunt problemele noastre, nu ale lor.

Acum:

1. Jurnalistii si bloggerii invata sa beneficieze unii de altii: presa traditionala ajunge si in spatiul online, iar blogurile sunt scrise de reporteri. Desi multi bloggeri scriu original, majoritatea preia din presa.

2. Se dezvolta “non-profit news” – site-uri de organizatii non-guvernamentale (www.voiceofsandiego.com are sustinerea locala, iar pe ohmynews, Coreea, exista 50 de reporteri si editori, plus 360 de oameni care isi trimit textele la verificat).

Blogosfera nu are coduri, este o anarhie. Independenta extrema este chiar farmecul bloggingului.

Intrebarea din ziua de astazi este  cum poate un blogger sa devina un jurnalist adevarat?

Fara anumite principii, nu exista jurnalism.

a. seek truth and report it.

b. minimize harm.

c. act independently  (fara alt interes decat al publicului).

d. be accountable to readers (acuratete, credibilitate, transparenta).

e. watchdog role.

f. credibility is the key.

Neutralitatea nu este un principiu, ca la editoriale, in care apare opinia jurnalistului. Regula nu este a fi neutru, ci a fi dedicat adevarului. William Safire afirma ca: “must be based on something more substantial than personal beliefs”. “Journalism is a choice”.

Profesorul George Gladney ne-a alcatuit niste sfaturi chiar bune de respectat, pentru a ne stabili “temelia”:

a. hard facts, truthful conclusions. candid labeling.

b. accuracy and verification.

c. independency of spirit and mind.

d. public interest (dorinta de a informa publicul)

e. NO manipulation.

De aici, s-a pornit o dezbatere frumoasa intre domnii profesori si intre anumite persoane prezente. Cel mai activ a fost un coleg de facultate, foarte dedicat subiectului . A deschis chiar si un subiect la fel de frumos: time management. Poate fi si contractarea timpului o mare bariera pentru oameni in calea culturii si jurnalismului de calitate?…