Invidie, individualism si egoism.Cei de azi

  Asa am ajuns in anii de liceu: din „tineri bavarezi” in animale care vor sa`si marcheze teritoriul, dupa sloganul ca „scopul scuza mijloacele”.

fsdf.jpegUn caz. Bun. Sa ne imaginam: una bucata fata se combina cu una bucata baiat; ea 17 el 20. Povestea: el e un fost iubit. „Fost” pentru ca era exemplul de smecher, don juan al zonei, iar fata – naiva si curioasa. Situatia: ei se reintalnesc (s`au vazut, s`au placut:D ), lucruri in comun destule. Par toate bune si frumoase. Cand vine vorba de pus in practica…afisatul in public starneste numai mine blocate printr`o anumita categorie de oameni. Capete tampite se intorc spre ei. Normal ca fetele sunt cele care nu au ce face: „ce rau face daca il crede”, „ea chiar crede ca va tine”, „el e un nesimtit, ea cred ca e cam naiva” etc. De fapt, traducerea: „eu sunt mai buna decat ea”, „ce are ea si eu nu”, „ce n`as da sa fiu in locul ei”, „mm..oare daca il sun..? ” etc. Si fetele alea parca scoase din reclamele cu „Sprite`u` sa`ti zica o faza tare” se dau si fete cuminti si bune cu toata lumea. Prietene. Un LOL mare. Numai baietii ce stau nepasatori, avand ceva mai bun de facut decat sa`si faca griji pentru altii. Cine stie cum sta treaba sunt cei inteligenti.

  Pana la urma, sa multumim din suflet celor care se preocupa de amanuntele vitale ale vietii altora, lasandu`ne pe noi sa ne bucuram de ea! :)))

dsfs.jpeg Al doilea caz. Liceul iar! 🙂 Adolescenti pe holuri, veseli si prieteni, stand la ore gata sa afle ce teorii se aplica in fizica si de ce radical din x patrat este  +/- x  (parca asa era, nu? :-/ ). Ce e asta? Aberatie? Da. Let`s see: animale care urla intruna pe sali, injurand de mama si de …hm. Asa..Vin la scoala pentru a`si face celebre noile gadgeturi (playere, ipoduri etc.).    Autopublicitate: adidasi Puma, blugi Levi`s, un tricou Kenvelo (anytime, anywhere:))), un hanorac Adidas sau o bluza D&G. Brandurile fac diferenta. Pentru unii. Nu zic ca daca te imbraci de firma inseamna ca e ceva negativ, ci chiar misto. Dar sa nu ti se urce la cap numele de firma. Daca nu ai brandul pe tine, nu ai ce vorbi cu cei care au, ca deh, nu esti destul de „cool”. De parca la asta se rezuma „coolness”-ul. Esti bine accesorizat, misto, dar nu e de firma. A aparut si un concept nou, btw, legat de firma…la noi la liceu. Ma lasi?? dar ma feresc sa comentez. Detaliul: a fi cool = a sti sa te comporti, originalitate. Branduri? Poate si asta. Dar noi facem haina, nu haina pe noi…sau asa stiam eu. Atitudine.

Sa multumim tuturor celor care ne ofera zi de zi colectiile nou-aparute ca sa economisim timp si…gandire! 

thumb_8618.jpgCazul trei. Timp si spatiu: tot liceu, 2007. Profesori care predau lectiile esentiale de viata, frunctificandu`ne gandirea, valorificandu`ne dupa merit….Stop. Trebuie sa reiau. De fapt, domnii profesori ai liceului ne exaspereaza la maxim cu absurditati pe care le uitam a doua zi, ne incarca mintile si de valorificat…poate invers. Acum se cer portofolii pentru fiecare obiect in parte, deci, in cazul meu, 13. Iar la sport cred ca facem poze in timp ce alergam, ce sarim ( mai stii? )…De parca nu era destul ca materia este inghesuita intr`un an scolar cat pentru doi, ne mai trebuie si portofolii cu eseuri, foi trase la xerox, lucrari. „Sa ne ajute la bac”. What? Daca asta a devenit important in ziua de azi, prefer sa nu mai fac scoala.     

 Dupa cum zicea si Titu Maiorescu in articolul „Formei fara fond”, decat sa facem o scoala degeaba, mai bine nu o facem deloc, caci irosim o materie irecuperabila: gandirea. Se tine cont tot mai mult de nume, nu de capacitati. „Cum? Eu am luat 5 si tu 9? Dar eu sunt cine sunt!”; o discutie intre parinte si profesor si gata: 5 devine 9. „Stiti, nu am chef sa ies la tabla”. „Hai te rog, iesi la tabla si iti dictez eu”. „Nu. Am zis ca nu am chef. Ma joc pe mobil.”. „Bine, ai 9.”. „Cutarescu, la tabla”. „Da, doamna profesoara.”. „Stii sa faci problema?”.”Da, dar aici nu stiu o formula…”. Te misti greu. Ai 6 pentru azi.”. „Dar doamna profesoara…”. „Nici un dar!”

Misto, nu? Se intampla in orice liceu din Romania. E cam exagerat, dar nu tare. Este seriozitatea, corectitudinea si devotamentul cu care se angajeaza distinsii profesori, oameni „ilustri”, sa valorifice tinerii capabili. Incheierea mediilor la sfarsit de an se face in functie de ceilalti, sa fim turme, nu individualitati.

Sa multumim celor care lupta pentru unitatea mediocra, pentru egalitatea dintre oameni dusa la extrem, astfel ca, in loc sa existe oameni inteligenti si oameni mai putin inteligenti, am ajuns…oameni. Simpli.

„Sa se urmeze modelele bune, iar de modelele rele sa se fereasca”

By me.

                                                                                                         

Anunțuri

2 gânduri despre “Invidie, individualism si egoism.Cei de azi

  1. E crunta realitatea, uneori prea crunta…. Merita oare sa ne asumam riscul de a o infatisa exact asa cum este?Nu vom atrage critici,discutii..etc? Poate ca da, dar ce satisfactie mai mare decat a fi puri, sinceri, curati putem avea in aceasta lume, in aceasta „jungla” mondena, moderna(zicetii cum vreti)!! In simplitatea ta ai spus lucrurilor pe nume si asta chiar e un pas inainte din partea unei generatii numite de multi „ratate”!! multumim

  2. Bravo, Andreea! Ai, nu ca un 10, ai multi de 10 si multe felicitari pt tot c ai scris…si sincer chiar nu ai exagerat deloc in nicio privintza, nu cred ca a pune punctul p I inseamna sa exagerezi asa ca go for it:P si poeziile..stii prea bine k mereu mi-au placut poeziile tale:*:*:*:*

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s