Poveste „de cartier”

Urasc Moinestiul in privinta oamenilor, acum. Oras mic inseamna oameni redusi, barfitori, ignoranti, cu fite de doi lei, cu gesturi de tarani, frustrati ca nu sunt mai mult decat niste marionete.

Se poarta la noi, se poarta bataile in discoteci, in baruri, cu sabii si cutite. Se poarta nebunia aia, prostia. „Hai mai, ca nu e jungla aici!” Ba chiar jungla este, si una plina de maimute. Totul bine si frumos, pana se imbata lumea. Atunci….atunci e momentul spectacolului, it`s show time!

Omul, mai ales barbatul (X), cand se imbata, se simte mandru si stapan pe situatie. E momentul perfect sa isi dovedeasca suprematia, sa se dea in spectacol, sa il tina minte oamenii. Zis si facut. Sare la alti doi, din senin: „Ai tupeu? Ai tupeu?” si incepe incaierarea. Astia nu vor scandal, dar X vrea scandal, ca a scapat berile jos ca nu avea putere sa le tina. Nu zice nimic, se duce langa bar si boom, pune mana in buzunar. Y si Z stau in banca lor, iar Y ii pune mana pe buzunar, unde simte lama de cutit desfacuta: „Stai ma cuminte! Ce ai??” O nu. Asta beat, o palma lui Y, Y se izbeste de Z care vrea sa`i ia berea lui Y din mana. Arcada umflata, Y pumn frontal lui X. Direct, somn de voie pentru X. Se trezeste. Ok, nu are nimic, deci Y si Z pleaca, nu cumva sa iasa scandal aiurea si degeaba. Legitima aparare.

Zilele urmatoare, vai….ce se aude!! Vai, dreg, omor, stric, bag in spital, etc. Amenintari peste amenintari, ca are X nasul spart. Spitalizare, politie, amenintari umflate de tragisme. Plangere la politie ( desi X are probleme cu politia), spitalizare, probleme peste probleme, iar povestea lui X e ca Y i`a dat cu sticle in cap, ca i`a dat pumn din spate, ca nu a fost atent. Clar.

Povesti „de cartier”. De ce? Pentru ca mandria aceea perversa si vulgara este la mare cautare. Pentru ca toti vor sa fie tari, smecheri si cunoscuti. Pacat ca ei nu stiu ca cei cu care stau, sunt de fapt cei care ii critica cel mai mult.

Lumea o ia razna, clar. Nu mai e loc de dreptate, de adevar, de intelegere sau bun simt. Nu mai exista. Dar roata se intoarce. Mi`e sila de oameni fara caracter. Mi`e sila de prostie. Mi`e sila de ignoranta.

Anunțuri

4 gânduri despre “Poveste „de cartier”

  1. nu e doar in Moinesti, e oriunde in tara asta, si in special acolo (in locurile, barurile, etc) unde se aduna oamenii fara educatie, fara preocupari, fara viitor – care au ca singura preocupare sa arate ce tari sint ei. si nu sint. si pentru ca nu sint, trebuie sa demonstreze. si pentru ca nu stiu cum altfel, o fac pe calea vazuta din filmele americane sau nu, din manele, din filmuletele de pe youtube, din stirile de cacat pe care le-a tot promovat audio-vizualul romanesc in ultimii 13 ani. de la nasterea lui pro tv incoace.

  2. da, gadjodillo, si nimeni nu invata nimic din asta. media romaneasca..nici nu stiu ce directie va lua in urmatorii ani, acum insa chiar este o forta cu mare putere de convingere asupra oamenilor (in special a celor mai slabi, nehotarati si ..needucati).

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s