„When a blogger and a citizen is a journalist”@CJI

Profesorul George Gladney de la Universitatea Wyioming (USA), Departamentul de Comunicare si Jurnalism, ne-a prezentat un curs foarte interesant, timp de doua ore, la Centrul pentru Jurnalism Independent. A inceput direct, fara ocolisuri, sa prezinte cu ajutorul unui slide Power Point, tema cursului: cand o persoana sau un blogger devine jurnalist?

1. „News is what news proffesionals say it is” (1950) este o afirmatie care atesta credibilitatea jurnalistului de profesie, in timp ce in 2004, s-a spus ca NU profesionistii hotarasc statutul stirilor, daca informatiile sunt stiri sau nu.

2. Inainte de aparitia Internetului, orice eveniment devenea o stire, in mentalitatea oamenilor. Si daca este o stire, vine intrebarea: „so what?” (si ce?). Ideea este ca oamenii obisnuiti nu au capacitatea de a stabili daca o ocurenta spatio-temporala poate fi o stire in adevaratul sens al cuvantului.Acum insa, in epoca tehnologiei, pozele, imaginile si textele pot fi plasate in Internet aproape instantaneu, in timp real. Este un lucru „revolutionar in comunicare”.

3. Global news events: subiectele majore precum catastrofele naturale si atentatele sunt exercitii pentru „citizen journalists”. Avand o valoare imensa, sunt exemple cum ca oamenii relateaza stiri de maxima audienta, mai ales cu ajutorul suportului online.

4. Who is a journalist? Cel traditional este o persoana profesionista, cu training specializat, care lucreaza full-time, avand acces la lucruri de natura oficiala, platit pentru munca sa si care adera la anumite principii jurnalistice. Citizen journalist/bloggerul (profesorul a explicat ca nu se refera la blogurile personale sau de alta natura decat cea jurnalistica).

Critici ale traditionalismului. Domnul profesor ne-a reamintit functia de watchdog al presei, insa cu precizarea ca ea trebuie sa si sprijine celelalte Puteri. Jurnalistii americani sustin capitalismul, uita de public si se rezuma la stiri care vizeaza doar investitorii. Au agenda proprie. Procesul stirii este confidential. Jurnalistii traditionali nu accepta „sa imparta” domeniul cu bloggerii. Competitia se transforma in senzational, in final.  Cea mai interesanta ideea care mi-a placut a fost: jurnalistii traditionali considera ca Internetul incalca „the monopoly of knowledge”, dar nu cumva Internetul este modul cel mai democratic pentru cetateni?

Critici ale bloggingului/citizen journalism. Internetul este dominat de barfe, de zvonuri, de scandal – adica informatii lipsite de veridicitate si credibilitate. „Information without journalistic standards is gossip”. Bloggerilor le lipseste credibilitatea. Ei nu sunt platiti pentru munca lor, de aceea au alte joburi. Nu pot, de asemenea, acoperi povestile pe termen lung (cum ar fi razboiul, tematica unei legi etc.), fiind nevoie de birouri, personal, echipe de investigatie. Jurnalistii se plang ca bloggerii starnesc confuzii. Bloggerii nu executa munca adunarii si a reportajului, ci doar preiau de la jurnalistii traditionali si isi expun opiniile. Nu-si aleg subiecte de maxima importanta.

S-a dezbatut si problema accesului la informatie. Domnii profesori americani ne-au lamurit ca in America, orice cetatean are acces la dosare, la acte, la documentele oficiale din institutiile statului. Culmea ca in Romania, nici macar jurnalistilor nu li se permite accesul la informatii. Dar astea sunt problemele noastre, nu ale lor. 🙂

Acum:

1. Jurnalistii si bloggerii invata sa beneficieze unii de altii: presa traditionala ajunge si in spatiul online, iar blogurile sunt scrise de reporteri. Desi multi bloggeri scriu original, majoritatea preia din presa.

2. Se dezvolta „non-profit news” – site-uri de organizatii non-guvernamentale (www.voiceofsandiego.com are sustinerea locala, iar pe ohmynews, Coreea, exista 50 de reporteri si editori, plus 360 de oameni care isi trimit textele la verificat).

Blogosfera nu are coduri, este o anarhie. Independenta extrema este chiar farmecul bloggingului.

Intrebarea din ziua de astazi este  cum poate un blogger sa devina un jurnalist adevarat?

Fara anumite principii, nu exista jurnalism.

a. seek truth and report it.

b. minimize harm.

c. act independently  (fara alt interes decat al publicului).

d. be accountable to readers (acuratete, credibilitate, transparenta).

e. watchdog role.

f. credibility is the key.

Neutralitatea nu este un principiu, ca la editoriale, in care apare opinia jurnalistului. Regula nu este a fi neutru, ci a fi dedicat adevarului. William Safire afirma ca: „must be based on something more substantial than personal beliefs”. „Journalism is a choice”.

Profesorul George Gladney ne-a alcatuit niste sfaturi chiar bune de respectat, pentru a ne stabili „temelia”:

a. hard facts, truthful conclusions. candid labeling.

b. accuracy and verification.

c. independency of spirit and mind.

d. public interest (dorinta de a informa publicul)

e. NO manipulation.

De aici, s-a pornit o dezbatere frumoasa intre domnii profesori si intre anumite persoane prezente. Cel mai activ a fost un coleg de facultate, foarte dedicat subiectului :). A deschis chiar si un subiect la fel de frumos: time management. Poate fi si contractarea timpului o mare bariera pentru oameni in calea culturii si jurnalismului de calitate?…

Anunțuri

Un gând despre “„When a blogger and a citizen is a journalist”@CJI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s