note false despre iubire

Cred ca iubirea e universala. Nu poate fi definita, nu poate fi incadrata in nimic, ea exista pur si simplu sub diferite nume si abordari, in viziunea fiecaruia. Intrebarea e, daca e universala, completa, perfecta, intrinseca, cum putem sa ne dam seama cand apare in noi? Sau poate sa apara? Sau ramane doar un subiect de carti, un mister absolut care face rating filmelor si vanzari povestilor? E iubirea universala? Sau o poveste de adormit copii, pe care nu o putem trai nicicand?

Imi mor iubirile pe capete. Le asfixiez cu nostalgia toamnei, se zbat in mangaierile mele greoaie si apoi se lasa lin, rand pe rand, pe pamantul pe care au pasit talpile mele reci. Nu sunt un om, sunt o tristete umblatoare care zambeste crud sufletului din tine, pana iti clocotesc venele de extaz.

Imi moare iubirea. Si aia din mine, si aia din barbatul care ma priveste fara sa inteleaga ce vede in nebuna asta. Ma intreb de ce iubesc drama, de ce propovaduiesc visul in Doi si de ce fug speriata de moarte cand aud de Noi.

Ucid iubirea dinainte sa se intample pentru ca si altii m-au ucis pe mine, e un cerc vicios, dar incredibil de uman, de mediocru. Cand tot ce iti doresti e dragoste, fii sigur ca habar n-ai cu ce se mananca. Nici nu stii daca exista. O fi doar o banala reactie chimica in corp, o fi o transcendere Dincolo, in Necunoscut, si poate asta sperie, pasul acela dincolo de limita. Dincolo de Om. Dincolo de standarde si patternuri si banalitati comode si frivolitati.

Iubesc si nu iubesc. Iubesc ideea de a iubi cu tot sufletul meu si pentru ea traiesc. Insa nu iubesc. Probabil. Mi s-a spus adesea in ultima vreme sa aleg cu inima, nu cu capul. Nu mai gandi, stergi visul. Pai daca visul e vis si nu realitate, de ce as mai crede in el? Daca nu exista, de ce ni-l dorim?  Am mai ales cu inima si m-a durut in tot corpul si in toata ratiunea. Am revenit la a alege ce e moral. Ce e just. Ce e drept. Pentru ca sper, in singuratatea mea calda, ca macar intelepciunea sa se aleaga de mine., daca nu iubirea. Iubirea ma minte si ma ucide. Si eu o ucid pe ea.

Iarta-ma. Nu te-am ales eu. Te-a ales inima mea si ratiunea deopotriva. De aceea te parasesc. Pentru ca esti vis si vei dainui in neant.

Sensibilitatea si intelepciunea. O intreaga iubire.

 

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s