Masivul Rarau, de Roberto Enea

Ce ar fi frumos să știi și să faci dacă iubești pădurile – și vrei să le salvezi

Foto: Masivul Rarău, de Roberto Enea

Aș fi început titlul cu “tot ce trebuie să”, apoi mi-am dat seama că tot încerc să scot din vocabular declinările lui “a trebui”, care sunt atât de irelevante în contextul unor 7.435.599 de subiectivități umane.

Din seria “ce-am găsit interesant în newslettere și spam-uri”, am primit azi newsletterul celor de la Greenpeace România despre “#SalvezPădurea” – prima platformă de la noi unde poți raporta tăieri ilegale sau abuzive de arbori. Mai exact, prima platformă, www.salvezpadurea.ro, unde oricine poate învăța să recunoască indiciile unor astfel de tăieri și unde poate raporta asta direct către autoritățile avizate.  Pe lângă faptul că ajuți practic la salvarea pădurilor, oricât de mică ar fi schimbarea, te simți și implicat, iar asta duce la și mai multă proactivitate.

Mie-mi plac pădurile. Acolo mă simt acasă, acolo mă simt în siguranță, cu pământul înmiresmat de crengi și frunze topite, unde copacii cer îmbrățișări tăcute și frunzele-ți alintă pielea fără să lase loc de nostalgii. E locul în care tăcerea are glasul păcii, spaţiul perfect pentru a intra în povestea unei cărţi bune, pentru a medita şi a-ţi regăsi conexiunile spirituale și e adăpostul în care îți găsești rădăcinile tăiate prinzând viață din nou. Cât despre importanța mai serioasă, copacii curăță pământul, reduc efectele inundațiilor, controlează poluarea fonică, absorb carbonul, curăță aerul, acționează ca scut împotriva vântului, previn eroziunea solului șamd. Aș divaga mult pe tema asta, dar mi-e să nu plictisesc, așa că să revenim cu picioarele pe “pământul” ăstalalt.

Din câte înţeleg, Inventarul Forestier Național arată că țara noastră are circa 6,9 milioane de hectare de fond forestier, dintre care 51% proprietate privată.  Dacă, în 2013, fondul forestier reprezenta 27% din suprafața țării, acum e de 28,95% (conform calculelor mele), nici prea-prea, nici foarte-foarte, dar față de alte țări cu condiții geografice asemănătoare, suntem codași. Cehia avea 33%, Slovacia și Croația peste 40%, Slovenia 54%, Austria 46% (conform natgeo.ro), iar prețul lemnului este cam de trei ori mai mic decât media europeană – ceea ce îmbie la exploatări și defrișări ilegale în masă. Adăugăm lipsa de personal pentru a controla aplicarea legilor şi lipsa de interes pentru mediul înconjurător ori pur şi simplu nefericirea proprie care naşte indiferenţă şi avem o situaţie cam gravă. Este cu atât mai trist cu cât țara noastră deține cea mai mare suprafață de păduri virgine din Europa care nici nu au un regim de protecție special.

Pietrele Doamnei - Rarau - Romania FOTO Roberto Enea
Pietrele Doamnei – Rarau – Romania

Eu vin dintr-o zonă (județul Bacău) care are reputația minunată de spaţiu plin de colțuri de rai şi coclauri perfecte pentru pasionații de aventuri în mijlocul codrului, dar și reputația nefericită de-a fi unul dintre județele în care se defrișează-n prostie. E una dintre acele zone în care există cele mai mari riscuri de inundații și alunecări de teren în fiecare an. Iar capitolul ăsta este ceva mai personal pentru mine cu cât mereu stau cu teamă când taică-miu, care trebuie să fie prezent la fiecare situație de urgență precum incendii sau inundaţii, văd că nu are semnal sau nu răspunde la telefon, ori când maică-mea îmi trimite filmulețe cu apa care curge furioasă pe la picioarele ei sau la câţiva metri de ea, amestecată cu trunchiuri de copaci şi pământ.  Aceleași pericole și aceleași evacuări an de an, cu case luate pe sus de ape. Plus că, la nivel național, printre județele încadrate la zona de cod roșu privind defrișările ilegale de păduri se numără și Bacăul. Să mergem mai departe.

Ideea e că ne cam tăiem singuri craca de sub picioare. Paradoxal sau nu, cunosc deja prea multe persoane care vor cât  de curând să se retragă în păduri sau sate pentru o viață frumoasă și simplă, departe de o societate insidioasă care uită că Natura ne e leagănul primordial  şi că, ei bine, ne cam poartă sâmbetele pentru ce-i facem. Dar e Mamă bună şi ne-ar putea ierta, dacă o mai şi îmbrăţişăm din când în când. Cu nişte plantări de puieţi, cu nişte legi respectate şi cu mai multă grijă faţă de ea, că până la urmă, arborii sunt cei care ne dau oxigen, umbră, răcoare, linişte şi adăpost și, s-o recunoaștem, ne fac viața mai frumoasă.

Dacă încă mai credem că, vorba aceea, codru-i frate cu românul, m-am gândit să deschid o listă (pe care sper să o completez şi cu ajutorul vostru) cu modalităţi prin care să facem cât putem, cum putem, când putem ca să salvăm pădurile și să protejăm biodiversitatea.

Pe lângă Greenpeace, iată și alte platforme și proiecte în care poți să te implici

Plantăm fapte bune în România

Este un proiect frumos, evident, dedicat celor care vor să se implice în protejarea și creșterea de păduri, susținut de Asociația EcoAssist din București și 5 ONG-uri de protecția mediului în Ro și parteneri oficiali avizați.  Anul trecut, au urmărit cea mai mare acțiune de împădurire de la noi – 1 milion de puieți pe terenuri publice neproductive. Poți să te înscrii ca voluntar pentru acțiunile viitoare sau să redirecționezi cei 2% din impozitul pe venit către pădurile din România prin proiect în cazul în care nu poți voluntar activ aici.  Poți fi la curent cu noutățile și pe pagina lor de Facebook.

Update: Pe 12 iulie, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, reprezentat prin ministrul Cristiana Paşca Palmer, a semnat Ordinul prin care “creează cadrul legal de inventariere și punere sub protecție a tuturor pădurilor virgine din țară” și a ținut să elaboreze o scrisoare deschisă “în atenția redacției romaniacurata.ro” privind situația Planului de Management a Parcului Național Cheile Nerei – Beușnița. Multă teorie cu răspunsuri succinte și optimiste, printre care, citez:

Am creat cadrul legal pentru înfiinţarea Agenției Naționale pentru Administrarea Ariilor Naturale Protejate (ANANP), o instituție care trebuia să existe într-o țară cu un asemenea potențial natural. Prin ANANP pot fi demarate politici prin care ariile naturale din România să devină branduri puternice în Europa, să contribuie la dezvoltarea comunităților locale din proximitatea acestora și să reprezinte impulsul pentru mutarea accentului către economia verde.

 

…declararea acumulării Văcărești, după mai bine de 4 ani de la inițierea proiectului, ca parc natural, primul parc urban din România și din Europa continentală. (…) Acolo am început să promovăm deja un plan de măsuri până la preluarea formală a parcului de către un administrator.

în aprilie am dispus un control al Gărzilor Forestiere pe zona pădurilor virgine din Munții Țarcu unde existau suspiciuni de exploatare ilegală. În urma verificărilor din teren, a fost solicitată punerea sub protecție provizorie a 993 hectare de păduri, pentru verificarea criteriilor de încadrare la păduri virgine.

În ceea ce privește ariile protejate administrate de RNP Romsilva, noua conducere, respectiv Consiliul de Administrație și Directorul General, prin lista indicatorilor de performanță anexă la contractul de mandat, au obligații menite să eficientizeze activitatea de management a ariilor naturale protejate. În același timp, conducerea MMAP solicită noii conduceri o evaluare reală a eficienței managementului parcurilor naționale și naturale, identificarea și impunerea de măsuri care să asigure administrarea calitativă (…).

La rândul său, Mihai Goțiu, unul dintre jurnaliștii controversați care au scris fervent despre Roșia Montană, a revenit cu o replică dură la adresa scrisorii oficiale ale Ministerului, atrăgând atenția în special asupra problemelor de la nivelul Romsilva și a anumitor contradicții în măsurile și declarațiile Ministerului.

Mai Mult Verde

Ce mi-a plăcut foarte mult este inițiativa lor, Fă cadou un copac, prin care poți dona pentru plantarea unui arbore care va purta numele unei persoane dragi. Ei sugerează o donație de o sumă minimă de 10 lei prin care tu faci “cadou” un copăcel plantat, cu dovada (fotografii cu evoluția lui).

Abordarea asta în special m-a făcut  să zâmbesc și să îmi aduc aminte de o tradiție  străveche:

În vremea matriarhatului (al preoteselor dacice), când Natura era considerată Mama universală și era protejată cu prețul vieții, se planta un copac la nașterea unui copil, un obicei de origini dacice.

Un exemplu mai de departe este satul indian Piplantri, în care se plantează 111 copaci la nașterea unei fetițe, atât ca măsură eco-friendly, cât și ca “exercițiu de eco-feminism”, într-o societate patriarhală.

Tot în această privință, Bhutanul mai este de lăudat, fiind țara care familia regală a plantat, în martie, 108 arbuști pe teritoriul himalayan la nașterea prințului moștenitor. Este și țara care a intrat în Cartea Recordurilor cu 100 de voluntari care au plantat 49.672 arbori într-o oră. De asemenea, în budism, arborele este considerat sursă de viață (are sens!).

Plantare de copaci în Bhutan
Plantare de copaci în Bhutan

Prim-ministrul Tshering Tobgay a postat fotografia asta pe contul său de Twitter. Apropo, știați că a avut un Ted Talk în care a povestit cum Bhutan promite să aibă amprenta de carbon neutră (emisii de CO2 contracarate, spre exemplu, prin împăduriri) și să-ți mențină misiunea de-a pune fericirea înaintea creșterii economice, mai ales prin protejarea mediului înconjurător?

S-a practicat adopția copacilor și la noi în proiectele de mediu trecute și exemplele acestea sunt un motiv în plus, chiar dacă nu foarte întemeiat, de-a dona pentru plantarea unui copac. Nu strică un schimb de energii pozitive, părerea mea.

Revenind, Mai Mult Verde pornește multe inițiative și te ține la curent cu multe informații, pe care merită să arunci o privire.

Tășuleasa Social

Este proiectul despre care am auzit cel mai des în ultimii ani printre apropiații mei, care participau la acțiunile lor. Este una care adună de obicei mii de voluntari și care chiar este, să zic așa, la modă mai ales printre tineri, pentru a planta hectare de păduri în zonele aproape rase de pe pământ. Putem să-l numim un protest de vreo 16 ani, cu o cauză nobilă și care are rezultate bune, dar fără a se desfășura ostentativ în spațiul public. Poate și pentru că iau voluntariatul în serios, pe termen lung. Tășuleasa Social preferă voluntarii pe termen lung, nu de pe-o zi pe alta, reușind cumva să impună un fel de responsabilitate socială de durată.

“Cred ca padurile sunt cea mai mare problema de mediu pe care o avem in Romania. Este mai mare decat cea de la Rosia Montana si altele la un loc – fara sa credeti ca nu consider Rosia Montana o problema importanta. Avem 850 de mii de gospodarii montane, iar lemnul, exploatat in conditiile de acum, s-ar putea epuiza cam in 10 ani, cel putin molidul.” ( fragment din interviul acordat de Alin Ușeriu pentru contributors.ro, anul trecut)

impadurire poiana negri - tasuleasa social
Impadurire Poiana Negri – Tasuleasa Social

În mare parte, cum ziceam, implică tineri și copii în inițiativele comunității din care fac parte, ducând mai departe aceleași principii și același bun-simț față de natură, într-o solidaritate ceva mai puternică decât în mod obișnuit, cu scopul de-a arăta că prin voluntariat se pot schimba munții din loc. Metaforic vorbind, desigur, cu accent pe împăduriri și promovarea turismului în România prin valorificarea patrimoniului natural. Multe acțiuni de voluntariat pe subiectul ăsta le găsiți mai ușor pe pagina lor de Facebook.

Totul a început de la numele muntelui Tășuleasa, aproape de Pasul Tihuța, unde comunitatea se implică și învață permanent ce înseamnă voluntariat și grija față de natura care o adăpostește. Rolul ONG-ului este și de a schimba mentalitatea că tineretul, dom’le, nu face nimic, și nu include doar acțiuni de împădurire și protejare a pădurilor, ci mai ales respect față de mediu și frumusețile sale sublime. Au avut proiecte foarte faine, care au presupus multă muncă din partea voluntarilor, cum este exemplul Via Maria Theresia – un proiect ce atrage atenția asupra defrișărilor ilegale masive și care încurajează participarea turiștilor și atleților la cinci competiții sportive pe drumul istoric cu același nume, în Munții Călimani. Va avea loc pe 13 august, doar că  înscrierile s-au încheiat pe 10 iulie (n-am fost pe fază). Rămâi la zi cu noutățile și demersurile lor pentru că merită osteneala.

Radarul pădurilor – WWF

Dacă lucrezi în Pipera, sigur ai văzut voluntari World Wide Fund for Nature, cu ursul panda ca mascotă, care caută să convingă oamenii să adopte un urs de la distanță sau să doneze cât de puțin pentru proiectele de conservare și administrare a habitatelor naturale, inclusiv a pădurilor. Aici găsești o sumedenie de noutăți și știri la zi, cât și cum poți lua parte la protejarea comorilor forestiere.

Plus că WWF, care lucrează în Ro de 10 ani, oferă și șansa de-a fi voluntar în locuri exotice prin programele lor, dacă ești atras de acțiuni ecologice și vrei să faci o schimbare în sensul ăsta. Au multe campanii demne de luat în seamă pentru protejarea mediului sălbatic de la noi, mai ales prin donații și implicări active. În 2011, au demarat campania Salvați Pădurile Virgine, ajutând la emiterea ordinului de ministru care definește criteriile identificărilor pădurilor virgine și care le conferă statutul de arii strict protejate.  WWF a promovat Ora Pământului și e organizația care ajută și triburile de pigmei din Africa centrală, dar comunică și cu instituții precum Comisia Europeană sau Banca Mondială.

EcoMagazin

Mai degrabă o sursă de știri, recomandări și informații despre practicile ecologice și campaniile societății civile, EcoMagazin te ajută să rămâi la zi cu orice ține de biodiversitate și ecologie și să găsești inițiativele pe care vrei să le susții. Au o secțiune dedicată pădurilor și biodiversității, de  altfel. Mai ușor e să urmărești veștile pe pagina de Facebook, căci pe site fluxul postărilor este ceva mai slab.

Pagina Protecția Mediului

O pagină oficială, dedicată “scriiturilor” în general, se pare, în care poți să te adresezi Gărzii de Mediu, ONG-urilor, primarului sau deputaților și așa mai departe, dar vorbim de o comunitate de 8966 implicați, așadar nu știu câți sunt încrezători spre direcția asta. Totuși, e un canal de comunicare online decent pentru a scrie instituțiilor responsabile de protecția mediului, de a lansa inițiative sau petiții.

PS: Majoritatea acțiunilor de împădurire se petrec cel mai curând toamna, apoi primăvara.

Am notat doar proiectele mai mari, așadar lista asta micuță rămâne deschisă și chiar vă rog să reveniți cu recomandări și vești despre proiecte și campanii de împădurire. Cu speranța că ți-am fost puțin de ajutor, poți să dai și mai departe 🙂 

Mai Mult Verde - Infografic utilitate păduri
Mai Mult Verde – Infografic utilitate păduri
Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s